prof. înv. primar :Cîlțaru Mariana
e-mail: ciltarumariana@yahoo.com
Școala Gimnazială Nr.1 „George Uscătescu”,Târgu Cârbunești
EXPERIENȚE DIGITALE
REZUMAT: În ultimii doi ani școlari , dascălul s-a trezit în fața unei noi realități la care a fost nevoit să se adapteze.Norocul a fost totuși de partea noastră, întrucât elevii au dispus de aptitudinile necesare învățarii în on-line. Am simțit nevoia de a face cunoscută adaptarea inițială greoaie , urmată de progresul pe care l-am facut de la o perioadă de transmitere a cunoștințelor până la accesarea unor platforme educaționale cu utilizarea unor metode active de predare și evaluare .
Cuvinte cheie: on-line, adaptare, platformă educațională, metode active
Odată cu pandemia de Coronavirus ne-am trezit cu toții într-o nouă eră și ne-am văzut nevoiți să ne adaptăm noii provocări și anume : „digitalizarea ”, una din competențele cheie recomandate de Comisia Europeană . Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, profesorii și elevii au trebuit să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line și să fie pregătit și pentru noul an școlar 2020-2021.
Norocul nostru, al cadrelor didactice a fost acela că elevul de astăzi este un nativ digital și,în cele mai multe cazuri , un cunoscător mai bine pus la punct decât părintele în acest domeniu.Copilul pe care, până atunci, îl dojeneam pentru timpul petrecut în fața calculatorului a ajuns să- mi fie de un real ajutor.
Activitatea mea online ar putea fi împărțită în două perioade.
Prima perioadă, de acomodare și autoperfecționare ( în primele două luni)
Pentru majoritatea, școala online la începutul pandemiei a fost un moment dificil, care a provocat tensiune și frustrare.Zilnic mă conectam video cu toți elevii.La începutul zilei propuneam elevilor și părinților un orar de lucru, cu link-urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință .Fiecare copil primea timp de lucru, apoi era invitat să trimită sarcina. De regulă, verificam și corectam lucrările, apoi expediam un feedback individual elevilor .
Conținutul sarcinilor au fost de a lectura texte scurte, de transcris sau de copiat câte un text. La matematică aveau de rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată. Din cele menționate de la colegii mei învățători, în clasele primare, de regulă ei încarcă zilnic materiale pe una din platformele selectate și cunoscute de elevi și părinți (înregistrări video sau audio, plus fișele de lucru aferente), iar obiectivul principal este realizarea sarcinilor, cu ajutorul indicațiilor video.
A doua perioadă, de punere în practică a cunoștințelor accumulate în prima perioadă
a debutat în luna mai , când pentru elevi au fost create platforme de învățare .
Marea provocare a reprezentat-o pentru mine găsirea unei modalităţi prin care să-i ţin pe elevi aproape, să-i motivez şi să îi fac curioşi pe tot parcursul orei predate. Jocurile desfăşurate în clasă, fie ele în grupe sau în perechi au fost înlocuite de jocurile didactice online realizate cu ajutorul diferitelor instrumente şi platforme puse treptat la dispoziţia profesorilor. M-am familiarizat cu ele şi am început să simt avantajul pe care mi-l oferă. Am testat platforme sugerate şi prezentate în cadrul unor webinare, însă am descoperit şi eu aplicaţii noi. În funcţie de materia predată există aplicaţii care nu numai că uşurează transmiterea unui conţinut însă acest proces devine plăcut şi implică colaborarea elevilor. Există o paletă largă de aplicaţii digitale la care am apelat de-al lungul acestei perioade şi care s-au dovedit a fi foarte utile: Jamboard; Google Slides; Powtoon; Nearpod; Microsoft Teams; Spiral; EdPuzzle; Youtube; Kahoot; Wordart, Padlet, Quizziz; Classtools. Am încurajat ca în situaţiile în care au de prezentat un proiect sau un referat la una dintre materiile din orar, pot alege o variantă deosebită de a face acest lucru, pe lângă binecunoscutul Power Point.
Astfel am început să-mi proiectez activitățile didactice într-o o sală de clasă virtuală și să concept noi experiențe de învățare pentru atingerea obiectivelor. Am folosit diverse instrumente sau metode pentru a ajunge din spatele ecranului la conținuturile și conceptele pe care elevii trebuie să le înțeleagă sau unde mai au nevoie de mai multă practică pentru a le stăpâni..
Pentru a face față învățământului digital, am adaptat nivelului clasei la care predau, clasa a IV-a, câteva strategii de lucru utile, atât în activitatea de predare, cât și în etapa de consolidare. Strategiile pe care le voi exemplifica sumar în acest articol se pot utiliza în cazul învățării sincron, dar și asincron.
Harta lecturii reprezintă o tehnică prin care se poate reprezenta schematic elementele constitutive ale unui text literar.
Etape:
1. Lecturarea textului de către elevi;
2. Elevii descoperă elementele constitutive ale unui text și le poziționează în spațiul ales: titlul, autorul, vocabular; text narativ sau în versuri, personaje, idei principale, elemente de vocabular , învățătura textului, ortograme, opinia proprie
3. Prezentarea hărții – individual sau în grup, în funcție de activitatea aleasă.
Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse. Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe, evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.
Etapele metodei
- pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu)
- elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă - cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală
- fiecare elev prezintă o „ciorchină” proprie
- se analizeată fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună pe table vituală , cu sprijinul profesorului După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul propus.
Explozia stelară
Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul:
CE ? CINE ? UNDE ? CÂND ? DE CE ?
Cinci copii primesc câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci îşi alege un alt coleg care să il ajute. Steluţele pot fi colorate diferit pentru ca întrebarea să fie mai bine receptată de copii
Metoda Frisco este o metodă ce seamănă cu metoda “pălăriilor gânditoare”, deoarece presupune interpretarea unor roluri de către elevi, dar fiind mai puţine, patru, şi anume: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul.
- Conservatorul apreciază mai mult soluţiile vechi, încurajând păstrarea acestora.
- Exuberantul asigură o atmosferă creativă, propunând idei originale, inedite.
- Pesimistul vede lucrurile în negru, criticând ideile celorlalţi, dar şi sugestiile de ameliorare.
- Optimistul încurajează grupul să privească totul într-o perspectivă posibilă, realizabilă, găsind soluţii realiste, stimulând participanţii să gândească pozitiv.
Galeria virtuală, realizată cu ajutorul instrumentului digital Padlet, reprezintă o tehnică de fixare, consolidare și evaluare utilizată în scopul încurajării elevilor să-și exprime propriile opinii cu privire la soluțiile propuse de colegii lor.
Evaluările sumative sunt la sfârșitul unei unități de învățare și au ca scop măsurarea stăpânirii conținuturilor. Aceasta este gradată și notată în schimb și vizează nivelul de înțelegere a noțiunilor studiate. Testele, eseurile, evaluarea de tip proiect, portofoliile sunt strategii eficiente de evaluare și pot măsura în ce măsură elevii au ajuns la progres. Testele pot fi alocate elevilor sincron cu ajutorul Google Forms sau Liveworksheets, având rezultate în timp real. Pentru proiecte, elevii din clasele primare pot folosi Padlet sau Bookcreator, chiar pot realiza în Canva diferite prezentări. Filmarea cu ajutorul telefonului pentru a explica diferite noțiuni sau pași de urmat în cadrul unui proiect primit, este o altă metodă care îi va ajuta să fie dezinvolți, să se pregătească și să ia locul profesorului, care la rândul său stimulează motivația și dorința de progres.
Când învățăm cu ajutorul unor instrumente digitale, când apelăm la soluții online, petrecând timp prețios cu copiii (de exemplu, în activitățile sincron organizate online), ar fi inutil să irosim acest timp cu informații pe care ei oricum le pot găsi. Este mult mai important să punem întrebări care să le declanșeze imaginația, să le trezească curiozitatea și, în același timp, să ofere direcții pentru însușirea cunoștințelor. Le putem oferi resurse (documente, videoclipuri, fișe de lucru, capitole din manuale sau resurse online), dar obiectivul nostru este să lucrăm, să punem întrebări, să găsim răspunsuri și să dorim să înțeleagă ce nu înțeleg deja, chiar și fără supravegherea noastră. Să descopere ei conexiunile, să înțeleagă ce e esențial, util și de folos. Cele de mai sus pot fi realizate prin reinterpretarea rolului nostru și al elevilor. Ar trebui să ne gândim la noi înșine ca la facilitatori.
Activitatea desfăşurată de noi, cadrele didactice, în această perioadă îşi va lăsa amprenta asupra elevilor, dar şi asupra noastră