ISSN 2457-8428 
 ISSN–L 2457-8428

Numarul Curent

prof.  Cătălina Cimpoeru
e-mail: catadulgheru@yahoo.com
Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr”, Avrig, Jud. Sibiu
 
STUDIU DE SPECIALITATE
APLICAŢII ALE LINGVISTICII COGNITIVE ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE
 
Rezumat: Prezentul studiu se concentrează pe importanţa interdisciplinarităţii şi a aplicaţiilor din domenii conexe predării limbii engleze cu scopul de a îmbunătăţi abilitatea elevilor de a comunica într-o limba străină. Studiul a fost realizat din perspectiva abordării comunicative a predării limbii engleze.
 
Cuvinte cheie: lingvistică cognitivă, predarea limbii engleze, abilităţi de comunicare, activităţi centrate pe elev
 
            Predarea limbilor moderne presupune un proces interdisciplinar, dat fiind faptul că, în achiziția noului limbaj  abordarea trebuie să fie deopotrivă lingvistică și metodică. Scopul principal al studiului acesta este de a aplica rezultatele cercetărilor din domeniul lingvisticii la metodica predării limbii engleze. Punctul de plecare este Lingvisitica Cognitivă cu abordările specifice pentru analiza și predarea auxiliarelor modale și a unităților lexicale modale în limba engleză.
            Lingvistica cognitivă este o disciplină nouă, cu o influență crescândă mai ales în domeniul metodicii predării limbilor moderne. În prezent, descoperirile lingvisticii cognitive oferă support pentru diverse metodologii de predare a limbajului, oferind totodată modalități complementare de prezentare a vocabularului și gramaticii la orele de limbi străine. În plus, lingvistica cognitivă oferă explicații pertinente pentru ineficiența elevilor de a-și însuși ceea ce li s-a preadat.
            Dezvoltarea lingvisticii cognitive și aplicate are un impact esențial asupra profesorilor de limbi dată fiind presiunea crescândă pentru profesionalizarea predării limbii engleze. Lingvistica studiează cum se învață o limbă, așadar, descoperirile lingvistice oferă în mod clar beneficii profesorile în contextul necesității de a proiecta materiale didactice care să-i antreneze pe elevi în activitățile de îmbunătățire a competențelor lingvistice.
            Obiective de cercetare
Învățarea și predarea limbii engleze depind de abilitatea profesorului de a folosi abordarea comunicativă pentru dezvoltarea competențelor lingvistice ale elevilor. Cursurile moderne de limba engleză nu mai urmăresc o programă axată pe studiul gramaticii, totuși, după cum afirma lingvistul David Wilkins ”fără gramatică foarte puțin se poate transmite” într-o situație de comunicare (Wilkins, 1974).
            Programele interdisciplinare bazate pe teoriile lingvisticii cognitive cu aplicații în metodica predării limbilor străine sunt într-un stadiu incipient, și sper că rezultatele cercetării pe care mi-am propus-o vor contribui la dezvoltarea lor.
 
  • Obiectivul principal al cercetării propuse îl reprezintă aplicarea realizărilor lingvisticii cognitive în metodica predării gramaticii limbii engleze – a verbelor modale și a unităților lexicale modale – prin activități comunicative.
  • Cercetarea propusă urmărește să îmbunătățească abordările didactice în predarea limbii engleze prin folosirea unor metode și tehnici de predare a aspectelor modalității care să fie deopotrivă adecvate, ușor accesibile și intuitiv acceptabile.
 
            Lingviștii au demonstrat că verbele modale și modalitatea sunt esențiale pentru realizarea discursului. Există un grad de modalitate în fiecare mesaj, chiar și în așa-numitele aserțiuni neutre. În predarea limbii engleză se insistă foarte mult pe învățarea verbelor modale, cu toate că există un număr foarte mare de unități lexicale (adverbe, substantive, adjective și verbe) care au un sens similar cu cel al verbelor modale. Sensurile modale ale unităților lexicale variază de la modalitatea epistemică (posibilitate și certitudine) la modalitatea deontică (voința, permisiunea și obligația).
            Context
Metoda comunicativă de predare a limbilor străine reprezintă tendinţa actuală în metodica limbii engleze. Totuşi, în ciuda insistenţei asupra funcţiei comunicative a limbajului, manualele de limba engleză oferă adesea doar structuri gramaticale ca exemple de engleză uzuală. Elevii pot fi capabili să rezolve exerciţii de completare de text pentru a exersa structurile modale, dar ei nu vor reproduce aceste structuri atunci când vor comunica în realitate.
            Potrivit lui Halliday, modalitatea este parte dintr-o „metafuncţie interpersonală”(1994). Coffin atrage atenţia că această metafuncţie reprezintă modul în care ne „implicăm interpersonal şi ne exprimăm punctele de vedere” (2010). Alegerile făcute de vorbitorii unei limbi contribuie la construirea relaţiilor interpersonale. Alegerea unui verb modal depinde astfel de felul în care vorbitorul vrea să comunice interpersonal.
            În predarea verbelor modale doar prin practica în propoziții izolate, elevul pierde ocazia de a realiza sau decoda relația interpersonală, sau punctul de vedere exprimat. În plus, factorii contextuali oferă o multitudine de sensuri și nuanțe fiecărui verb modal, astfel încât, mediul convesațional permite interpretarea verbului modal (Kratzer, 1991).
            În predarea limbii engleze, folosirea de situaţii concrete din viaţa reală are capacitatea de a îmbunătăţi abilităţile elevilor de a aplica cele studiate într-un mod util şi cu deschidere spre un context social. Predarea de tip comunicativ centrată pe elev, cu derivări din lingivistica cognitivă este strâns legată de îmbunătăţiri în procesul educaţional: un gradul de receptivitate crescut şi motivaţia sporită a elevilor în cadrul activităţilor de grup pentru folosirea verbelor modale.
            Concluzii
Studiul are în vedere premiza că lingvistica cognitivă include un bagaj foarte mare de valori aplicabile și productive pentru dezvoltarea metodicii predării limbii engleze. Cunoștințele de gramatică nu reprezintă elementul de bază pentru învățarea unei limbi străine, ci doar o dimensiune a competenței lingvistice. Așadar, rezultatele pe termen lung ale folosirii lingivistii cognitive prin aplicaţii practice sunt multidimensionale și interdisciplinare.
            Meseria de profesor presupune un efort continuu de îmbunătățire a experienței de predare și învățare. Învățarea unei limbi străine a devenit o necesitate în contextul socio-economic actual, oamenii depinzând de abilitatea de a comunica eficient într-o limbă străină. Verbele modale și unitățile lexicale modale reprezintă o parte esențială a limbii engleze pe care mulți profesori o abordează doar prin practică controlată și artificială. Se deschid astfel perspective foarte ample de cercetare și dezvoltare în domeniu.
            Posibilele limitări ale cercetării rezultă din utilizarea metodelor calitative de cercetare care ar conduce la un anumit grad de subiectivitate în formularea teoriilor. Limitări pot apărea și datorită particularităților grupurile de cercetare - dezvoltare psihologică, comportament socio-emoțional și specificul clasei.
            Atunci când cineva învață o limbă nouă, odată cu sunetele și unitățile lexicale, trebuie să învețe și un set de principii cu ajutorul cărora cuvintele se pot combina să formeze propoziții. Cum putem face acest set de principii accesibile celui care învață o limbă nouă? Modalitatea este o categorie lingvistică care acoperă un spectru foarte larg în limba engleză, și dacă această categorie lipsește din limba maternă a elevului, acesta va trebui să învețe un set nou de principii lingvistice pentru a putea comunica eficient.
            Predarea și învățarea aspectelor gramaticale sub forma ”English-in-Use” nu este nouă; totuși, într-o lume care se schimbă într-un ritm accelerat, învățarea unei limbi străine trebuie și ea accelerată cu mai puțin efort din partea elevului și cu maximum de eficiență.
 
Bibliografie:
 
1. Archard, M., Weimeier, S.  Cognitive Linguistics. Second Language Acquisition and Foreing Language Teaching. Berlin. 2000.
2. Coffin, C. Language support in EAL contexts. Why systemic functional linguistics? (Special Issue of NALDIC Quarterly). NALDIC, Reading, UK. 2010.
3. Kratzer, A. What must and can must and can mean. Linguistics and Philosophy 1:337-355. 1977.
4. Langacker, R. Language and Its Structure. Harcourt, Brace & World, Inc. San Diego. 1968.
5. Halliday, M.A.K. 1994. An Introduction to Functional Grammar (2nd edition). London: Arnold.
McCarthy, M. 1991. Discourse Analysis for Language Teachers. CUP. Cambridge.
Scrivener, J. Learning Teaching. MacMillan. 2003.
6. Talmy, L. Toward a Cognitive Semantics – Vol. I. MA: The MIT Press. Cambridge,  2000.
7. Wilkins, D. A. Linguistics in Language Teaching. Edward Arnold. London. 1974.
Lupu Nicoleta
e-mail: gheorghenicoleta22@yahoo.com
 Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă, Brașov
 
O poveste despre adolescență
 
Adaptare după ”Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă
 
Rezumat: Adolescența este un subiect privilegiat și controversat al psihopedagogilor,  generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârsta ingrată”, alții dimpotrivă “vârsta de aur”. Acest articol se adresează atât cadrelor didactice, părinților, cât și adolescenților și propune o modalitate plăcută de informare în ceea ce privește această etapă...prin poveste. Prin intermediul personajelor din ”Povestea lui Harap-Alb” sunt descrise principalele caracteristici ale adolescenței, fiind atinse aspecte precum dezvoltarea biologică, dezvoltarea psihică, criza identității, rolul și influența grupului social.

Cuvinte cheie: adolescență, dezvoltare fizică, dezvoltare psihică, criza identității

„Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori adolescenți și craiul acela mai avea un frate mai mare, Verde-Împărat, care era împărat într-o altă ţară şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete, trei fete adolescente.
Cei trei băieți au crescut înalți ca bradul, căci în adolescență dezvoltarea biologică este intensă, aveau o musculatura riguroasă, fapt ce facilita angrenarea lor în luptă și în apărarea regatului.
Cele trei fete ale lui Verde Împărat erau foarte frumoase, la soare te puteai uita, dar la ele ba. Corpul fetelor a căpătat o formă specific feminină, se conturase mai ales silueta proeminentă a bustului și conformația specifică a bazinului. Proprie pentru adolescență, nu este doar stabilizarea ținutei, ca niște adevărate prințese...ci și a expresivității figurii, apar trăsături mai relaxate și armonioase. Ca la orice adolescent, fie el prinț sau prințesă, persistau însă afecțiunile dermatologice, prinții și prințesele nu prea având poftă de mâncare și manifestând o oarecare agitație și impulsivitate.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii...
Amu cică împăratul Verde, aproape de bătrâneţe, căzând la zăcare, a scris către frăţine-său, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa. Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa şi le zise:
-Care dintre voi se simte destoinic a împărăţi peste o ţară aşa de mare şi bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voinţa cea mai de pe urmă a moşului vostru.
Împăratul era un părinte „democratic. El se adresa copiilor întotdeauna în mod egal, fără a omite stabilirea unor reguli care să fie respectate consecvent şi urmate de toţi membrii familiei. Împăratul era flexibil în stabilirea regulilor deoarece pentru el nu legea era cea mai importantă (aşa cum este pentru părintele autoritar), ci omul.
La spusele împăratului, feciorul cel mai mare ia îndrăzneală şi zice:
-Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste pentru că sunt cel mai mare dintre fraţi; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială (adolescent fiind, feciorul încă era dependent financiar de familie) și straie de primeneală, arme şi cal de călărie ca să şi pornesc, fără zăbavă. Feciorul era încântat și sigur de reușita sa. Ca orice adolescent, el credea că „orice zboară se mănâncă”. Ca un părinte democratic, ușor indulgent care permite copilului să se manifeste cum vrea el, împăratul răspunde:
-Bine, dragul tatei, dacă te bizuieşti că-i putea răzbate şi crezi că eşti în stare a cârmui şi pe alţii, alege-ţi un cal din herghelie, care-i vrea tu, ia-ţi bani cât ţi-or trebui, haine care ţi-or plăcea (vestimentatia feciorului, ca la orice adolescent din vremurile acelea trebuia sa fie la modă) arme care-i crede că-ţi vin la socoteală şi mergi cu bine, fătul meu.
Pus însă la încercare de către tătână-su care îl aștepta îmbrăcat în piele de urs, la capătul podului, feciorul cel mare nu izbuti. El încă nu își dobândise identitatea, ci se afla în etapa de difuziune- nu avea o idee clară asupra propriei identități, cât despre maturizarea socială -se afla încă în stadiul instituțional- este primul moment în care se poate spune că persoana are valori, principii, credinţe, mai stabile decât un capriciu sau o teamă. În această etapă, adolescentul afirmă „Sunt un om onest. Încerc să fiu corect. Mă străduiesc să fiu curajos”, așa cum și feciorul împăratului s-a străduit.
-Tată, zise atunci feciorul cel mijlociu, mă duc eu, dacă vrei, însă nici feciorul cel mijlociu nu trecu testul. El încă trecea printr-o criză de identitate...
Cei doi feciori ai împăratului nu izbutiră, iar împăratul era roș de rușine...așa cum și părinților li se mai întâmplă...mai rămăsese feciorul cel mic, însă acesta era un adolescent răzvrătit, critica vehement atitudinile simulate ale adulților, refuza a se supune și dorea cu orice preț să fie original...motiv pentru care împăratul nu prea avea încredere în el.
În ciuda acestor manifestari specifice adolescenței, feciorul cel mic își dezvoltase limbajul, având un vocabular diversificat, avea o memorie logică și gândire abstractă, detașat de realitatea imediată, sensibilitatea vizuală evoluase în sensul lărgirii câmpului vizual, iar experianța afectivă se nuanțase. Feciorul cel mic nu avea încredere că va izbuti însă încurajat (modelul pozitiv în adolescența joacă un rol important) de o baba de care i se făcuse milă, craiul cel mic își ia inima în dinți și mere la tatăl său, cerându-i în călătoria sa de dobândire a independenței, hainele cele mai vechi, armele cele mai ruginite și calul cel mai bătrân.
Primind acordul tatălui, feciorul, creativ ca orice adolecent făurește un arc, nişte săgeţi, un paloş şi un buzdugan de toată frumusețea, apoi alături de noul său tovarăș (prietenia în adolescență este esențială), un cal fermecat de care se îngriji și care zbura ca vântul și ca gândul porni la drum. Împăratul sfătui pe fiul său să se ferească de Omul Roș și Omul Spân- influențe negative la care orice fecior este supus în adolescență.
Feciorul încearcă din răsputeri să reziste vicleniei Spânului, însă la un moment dat încurcă drumul și căzu pradă influențelor negative. Feciorul fu păcălit de Spân și fu închis într-o fântână...dee...asta este consecința naivității adolescentului care, fiind în căutarea identității este ușor de influențat.
Spânul se înfățisă în fața împăratului Verde, dându-se drept feciorul cel mic, acesta din urma devenind sluga Spânului.
Fetele împăratului, cochete, aranjate, preocupate de silueta lor (anorexia este un fenomen des întâlnit în rândul adolescentelor care implică autoînfometare și teama permanenta de a nu se îngrășa) nu prea îl plăcură pe Spân, ele erau mult mai interesate de sluga acestuia, de Harap-Alb.
Împăratul Verde îl supune pe Spân la unele încercări, iar Spânul viclean din fire îl trimite pe Harap-Alb și astfel Harap-Alb ajunge să aducă salățile din grădina ursului, nestematele din fruntea cerbului. Însă în aceste acte de vitejie feciorul cel mic nu fu singur...avu alături de el pe calul cel fermecat și pe Sfânta Duminică care l-au sfătuit cum să facă ca să scape teafăr și nevătămat. Feciorul avea nevoie de ajutorul celor doi prieteni căci el încă nu își dobândise autonomia- abilitatea de a-și coordona propriile acțiuni.
Harap-Alb simțea că nu mai poate face față atâtor încercări din partea Spânului. Ca orice adolescent care se afla într-o perioadă de tranziție, feciorul cel mic devenise anxios, își minimaliza orice succes, îi era teamă de eșec. Însă Harap-Alb fu îmbărbătat de Sfânta Duminică -în acesta perioadă sprijinul unui adult fiind esențial.
Nu trecu mult timp și feciorul fu pus din nou la grea încercare de către Spân: să o aducă pe fata Împăratului Roș. Pe drum, Harap-Alb întâlnește pe Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăţi-Lungilă și iată că Harap-Alb își făcuse prieteni, căci prietenii joacă un rol important în viața unui adolescent. Grupul de prieteni este o sursă importantă de informaţii pentru adolescent şi-i oferă acestuia un real sprijin în vederea integrării sociale, ajutându-l să treacă mai ușor către perioada tinereţii. Adolescenţii au o tendinţă foarte mare de a forma grupuri, așa cum s-a întâmplat și cu eroul nostru deoarece grupul oferă adolescentului cadrul de afirmare, securitate şi siguranţă, în grup adolescentul găseşte niveluri de aspiraţie şi valori comune cu ale sale.
Sper ca nu v-ati plictisit?!...Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog să ascultaţi.
Amu, Harap-Alb şi cu ai săi mai merg ei cât merg şi într-o târzie vreme, ajung la împărăţia Împăratului Roș și văzând împăratul că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata se hotărește să-i pună la grea încercare...însă cei șase prieteni, fiecare cu calitățile și defectele lor reușesc să treacă împreună teferi și nevătămați peste grelele încercări la care împăratul îi supuse. 
Şi mai merg ei cât mai merg şi de ce mergeau înainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau minţile, uitându-se la fată şi văzând-o cât era de tânără, de frumoasă şi plină de vină-ncoace, căci ca la orice fecior de vârsta lui, lui Harap-Alb îi cam plăceau fetele. Sălăţile din Grădina Ursului, pielea şi capul cerbului le-a dus la stăpânu-său cu toată inima, dar pe fata împăratului Roş mai nu-i venea s-o ducă, fiind nebun de dragostea ei…și astfel povestim despre prima iubire din viața unui adolescent. Nu-i vorbă şi ea fura cu ochii, din când în când, pe Harap-Alb şi în inima ei parcă se petrecea nu ştiu ce... poate vreun dor ascuns, care nu-i venea a-l spune.
În sfârşit, Harap-Alb și fata împăratului ajung la împărăţie...Şi, când colo, numai iaca ce le ies înainte împăratul Verde, fetele sale, Spânul şi toată curtea împărătească ca să-i primească și văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului Roş, odată se repede să o ia în braţe de pe cal, dar fata îi pune atunci mâna pe piept, îl brânceşte cât colo şi zice:
-Lipseşte dinaintea mea, Spânule! Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Harap-Alb, căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde.
Atunci împăratul Verde şi fetele sale au rămas încremeniţi de ceea ce au auzit, iar Spânul, văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă se repede ca un câine turbat la Harap-Alb şi-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş, dar calul lui Harap-Alb îndată se repede şi el la Spân şi zboară cu dânsul în înaltul cerului, şi apoi, dându-i drumul de-acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere...Iară fata împăratului Roş, repede pune capul lui Harap-Alb la loc şi atunci Harap-Alb îndată învie și din adolescentul anxios, temător, influențabil, aflat în cautarea identității, Harap-Alb devine un tânăr autonom, asumându-și un nou rol în societate: acela de împărat și soț căci dupa aceasta, nunta mare se începea…Și-am încalecat p-o șa și v-am spus povestea așa.”
Această poveste are caracter multidisciplinar: poate fi utilizată în cadrul orei de limbă și literatură română, atrăgând atenția adolescenților asupra unei opere literare (Povestea lui Harap-Alb) și a unei specii literare (basmul), dar și în cadrul orelor de consiliere sau dirigenție, explicându-se într-un mod plăcut, amuzant caracteristicile specifice adolescenței, accentuându-se caracterul universal și general valabil (trăsăturile adolescenților de altă dată-prinți, prințese sunt asemănătoare cu ale adolescenților de astăzi). Povestea se dovedește a fi utilă și pentru adulți, aflați atât în rolul de cadru didactic, cât și în rolul de părinți, cunoașterea unor elemente specifice adolescenței favorizând înțelegerea adolescenților și îmbunătățirea relației dintre generații.
 
Bibliografie:

1. Golu P., Zlate M., Verza E., (1995). Psihologia Copilului. București: Editura Didactică și Pedagogică.
2. Ion Creangă. (2012). Povestea lui Harap Alb. București: Gramar.
3. Șchiopu, U., Verza, E. (1995). Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. Bucurețti: Editura Didactică și Pedagogică.
4. Verza, E. (1994). Psihologia Vârstelor. București: Editura Pro Humanitas.
Constantin Mihaela Florica
e-mail: michael13jackson@yahoo.com
Școala Gimnazială „Moise Vasilescu” sat Olteni, comuna Teișani
 
MICUL PRINȚ ȘI ,,CHIMIACOOL”
 
-teatru educațional-
 
        Rezumat: Cu această piesă am dorit să responsabilizez copiii în formarea unor abilități de viață, deprinderi și atitudini pozitive. Profesor de chimie fiind, pornesc de la ideea că totul în jur este  într-o continuă mișcare și transformare. Dacă reușim să trăim în armonie cu noi înșine și cu cei din jur, nimic nu este imposibil, așa cum nu a fost o utopie să fac să prindă viață lumea Micului Prinț. A-i învăța pe copii cum să se adapteze lumii contemporane, păstrându-și nealterate mintea și sufletul, a devenit o problemă majoră a unui dascăl. Teatrul educațional m-a determinat să consider latura creativă ca pe un pilon de bază al procesului instructiv-educativ.

Cuvinte cheie: experimente, laborator, Pământ, Micul Prinț, ChimiaCool, floare, viață

ELEV 1 –Cine crezi că a fost primul om de știință?
ELEV 2 – Omul primitiv, cel care a folosit pentru prima dată focul.
(Apare un copil îmbrăcat sumar, cu o piele de oaie în jurul taliei, care lovește două pietre de cremene și ,,aprinde,, câteva vreascuri.)
ELEV 1 – A existat și o primă chimistă…
ELEV 2 – O știe toată lumea, este Marie Curie.
ELEV 1 – Nuuu. Prima chimistă din istorie a fost considerată a fi o femeie care se îndeletnicea cu     fabricarea parfumurilor. Se numea Tapputti și a apărut menționată într-o scriere cuneiformă din zona Messopotamiei, în mileniul II î.Hr.
(Apare o fată acoperită cu un cearceaf, cu picioarele goale, care îi parfumează pe cei din jur).
ELEV2 – Paracelsus, considerat ca fiind una dintre cele mai pitorești figuri ale Renașterii, spunea că cele trei lucruri importante  aflate la originea Universului, sunt sarea, sulful și mercurul.
ELEV 1 – Da. Ele se regăseau în om sub forma spiritului, sufletului și trupului.
ELEV 2 – Off, am obosit. Hai să vedem ce face Micul Prinț.
(Apar Micul Prinț și Geograful care ține în mână un binoclu)
Micul Prinț - Desenează-mi o oaie!
Geograful – N-am timp de lucruri copilărești!
Micul Prinț - De ce, ai treabă? Ce faci?
Geograful – Caut locurile unde sunt mările, râurile, munții.
Micul Prinț - Chiar și vulcanii? Și eu am pe planeta mea trei vulcani, dar sunt stinși.
Geograful – Vrei să-ți  demonstrez cum erupe un vulcan pe Pământ? Folosesc o machetă, săpun lichid, oxid de cupru și oxid de fier, apă oxigenată și soluție de iodură de potasiu.
(Își pune un halat și efectuează experimentul)
Micul Prinț - Chiar ai reușit! Dar privește, vine cineva.
Geograful -  O să îi învălui într-o ceață deasă, poate se sperie. Așa… Folosesc amoniac și acid clorhidric.
(Face experimentul)
(Se apropie un grup de copii. Micul Prinț mișcă  degetele, ținând mîinile orizontal în față-formula de salut de pe planeta lui.)
Micul Prinț - Voi cine sunteți?
ECO 1 – Noi facem parte din grupul ,,ChimiaCool,,. Vrei să te învățăm câteva lucruri interesante?
Micul Prinț  - Ce mă bucur! O să vă iau pe planeta mea și o să vă arăt floarea și vulpea și…
ECO 2 – ,,Vorba multă, sărăcia omului,,. Să vedem dacă poți să citești ce scrie pe hârtiile mele.
Geograful – Nu-i frumos să vă bateți joc. Sunt niște foi albe.
ECO 2 – Nu și dacă folosești cerneală invizibilă din nitrat de argint sau fenolftaleină cu amoniac.
(Arată hârtiile pe care se vede scris CHIMIA=VIAȚĂ /,,CHIMIACOOL ,,)
ECO 1 – Eu știu să fac să dispară un pahar, doar cu apă, ulei, două pahare mari și două mici.
(Urmează experimentul)
ECO 3 – Poate îți este foame. Un sandwich lichid îți fac, sper să îți fie pe plac, cu miere, apă, șampon, ulei, mănânci, privești, sau bei. Cum vrei! În funcție de densitate, substanțele se așează unele sub altele.
(Urmează experimentul)
Micul Prinț - Știți multe lucruri interesante, dar eu trebuie să plec, mă așteaptă prietena mea, floarea. Este singură. Ce-o fi făcând? Poate plânge… sau poate numără stelele… Oare dacă o să cadă o stea, ea o să se sperie?
Geograful – Meteoriții sunt bucăți de rocă ce se rostogolesc în jurul Soarelui și în spațiu. Când trec prin atmosfera Pământului, ard. Nu te teme, nu este nimic periculos. Floarea ta este în siguranță.
ECO 2 – Uite, ca să înțelegi. Am o sticlă cu apă, care reprezintă atmosfera terestră și o tabletă efervescentă, ce seamănă cu un meteorit. Când îi dau drumul, se fragmentează în bucăți din ce în ce mai mici, pe măsură ce se apropie de fundul sticlei, adică de suprafața Pământului.
(Face experimentul)
ECO 3 – Uite, eu așez pe un suport o lumânare aprinsă, pe care o acopăr cu un pahar. După puțin timp, flacăra se stinge, pentru că se consumă oxigenul din pahar. Oxigenul este gazul care întreține arderea.
Tot grupul – Apa, aerul și lumina sunt cei trei prieteni care nu ne-au trădat niciodată.
Micul Prinț - Aveți dreptate. Viața nu poate exista fără ei. Am si eu floarea mea, pe care trebuie să o îngrijesc. Eu sunt răspunzător pentru ea, așa cum voi sunteți răspunzători pentru Pământ. Rămâneți cu bine, dar pregătiți-vă să-mi vizitați planeta. Vă aștept cu mare drag.
 
Bibliografie: F.Zweifel, 365 de experimente științifice simple, Editura Aquila 2005
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one